Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2013

Poemizarea

  ~ Poemizarea ~ Citesc un vers și încă un vers Gânduri ce nu s-au șters. Citesc și ascult rimele cum sună Unii cred ca totul îi doar o glumă. Printre lacrimi, scrise uneori, Așa cum cerul se umple de nori. Dar din dragoste mereu scrise Precum mierea cea din vise. Vers cu vers schimbat mereu, Doar ceea ce simt numai eu. Totul pare atât de diferit Doar eu știu ce am iubit. Si iubesc și voi iubii, Până când nu voi mai fi. Ceea ce mi-a rămas, va rămâne mai departe  Și va poleniza fiecare vers în parte. Poate că sunt destul de visător, dar Fiecare dintre noi are acest har. Tu erai, ești și vei fi doar un vis Dacă inima ta nu s-a deschis, Către ceea ce iubești în teamă Către locul unde inima mea te cheamă. Doar tu poți transforma în realitate Visul meu ce stă pe coate. Doar când noi ne privim Visul meu, realității îl închin. Fiindcă tu ești visul divin al meu În

Versuri

    ”Darul ei”     Dac ă soarele va răsări în ochii tăi În ai mei îi voi cuprinde razele. Dacă stelele vor străluci în ochii tăi Și vor cădea. În ai mei le voi culege. Ca atunci când tu nu le vei avea, De la mine îți voi da. Tot ce mi-ai dăruit tu, Am păstrat, am cules. Fiecare rază, fiecare stea Exact așa cum mi le-ai dăruit Le voi pune din nou în privirea ta. Să gândesc să-ți spun ceea ce simt, Să simt să-ți spun ceea ce simt, Să scriu să-ți spun ceea ce simt, Să cânt să-ți spun ceea ce simt Dar eu simt ceea ce simt, Și vreau să-ți arăt ceea ce simt. Fără tine nimic nu simt. În sufletul meu trăiești Mereu, tu mă înveselești. Și prin ceața deasă de-aș fi, Nu pot vedea, dar te pot găsi. Iți simt bătaia inimii, răsuflarea, Puterea iubirii, îți simt chemarea. Ceața se așterne atunci când te sărut, Stele cad din c